Tradiții și obiceiuri de Paște în Transilvania

Paștele este cea mai importantă sărbătoarea creștină prin Învierea lui Iisus Hristos. De-alungul timpului însă iepurașul de paște, ouăle roșii și drobul au devenit representative pentru masa de paște a fiecărui roman.
Indiferent de zona in care alegi sa petreci sarbatoarea Pastelui, fie in satele trasilvanene, fie in Bucovina este un fapt recunosc ca pentru acesta sfanta sarbatoare este la rang inalt printre romani.

Sărbătoarea Paștelui își are obiceiurile și tradițiile specifice în funcție de zonele țării în care tradiția paștelui este respectată conform datinilor.

În ținutul transilvănean datorită confluențelor orientale și occidentale pe care le are această zonă de țară, Paștele a adoptat de-a lungul timpului tradiții specifice atât de la sași, de la maghiari, cât și de la romani.

Se spune că pregătindu-se de sărbătoarea Paștelui în Miercurea, Joia și în Vinerea Mare, femeile pregătesc pasca, mielul și ouăle, a căror încondeiere se distinge în Transilvania printr-o varietate mare de modele și culori.

Toate acestea reprezintă elementele purtătoare ale simbolului sacrificiului pascal și al Învierii.

În alte zone din Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curțile fetelor de măritat și le agață brazii la poartă.

La fetele frumoase din sat vin zeci de băieți care pun crenguțe la poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, tinerele știu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paște.

Ouăle roșii se ciocnesc la masa de Paști după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un comesean, în timp ce spune: “Hristos a Înviat !”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat!”

În dimineața primei zile de Paște în unele sate transilvănene toți membrii se spală pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu, un ban de argint și o crenguță cu busuioc.

Tot în această zi, în unele zone există credința că îți va merge bine dacă prima persoană care intra în casă va fi un bărbat.

De asemenea, se spune că există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.

Masa din prima zi de Paști este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. De pe masa de Paști nu pot lipsi: ouăle roșii, cașul de oaie, salata cu ceapă verde și ridichi, drobul și friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână și mai nou, cu ciocolată.

În a doua zi de Paște, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, oferă baieților de băut și câteva mici daruri. Se spune că acele fete vor avea noroc tot anul, iar bărbații care uită de acest obicei, vor fi urmăriți de ghinion.

sursa : www.dtr.ro

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *