Etichetă: traditii

Ouăle de Paște

1 Comment

Ouăle de Paște, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămâna a Postului Mare, numita și „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului și pana în aceasta zi, gospodinele sa nu strângă ouăle. Era credința ca ouăle alese în aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paști și ouăle ce urmau sa fie înroșite.

Chiar dacă ele erau strânse în aceasta zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paștelui, însa, niciodată în Vinerea Mare.

Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viata, precum puiul de găina ieșit din găoace.

Ouăle roșii sunt numite în Bucovina merișoare, iar cele cu ornamente sunt numite încondeiate, inchistrite sau împistrite.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iata câteva simboluri și semnificații utilizate:
– linia dreapta verticala = viata ;
– linia dreapta orizontala = moartea ;
– linia dubla dreapta = eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea ;
– linia ușor ondulata = apa, purificarea ;
– spirala = timpul, eternitatea ;
– dubla spirala = legătura dintre viata și moarte.

Folclorul conserva mai multe legende creștine care explica de ce se înroșesc ouăle de Paști. Una dintre ele relatează ca Maica Domnului, care venise sa-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu oua lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Hristos.

Ciocnitul ouălor se face după reguli precise: persoana mai în vârsta (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mana de partener, în timp ce rostește cunoscuta formula „Hristos a înviat”, la care se răspunde „Adevarat a înviat”.

In Bucovina, cojile ouălor de Paști, sunt aruncate în râu, pentru ca apa sa le poarte la „Blajini” (ființe imaginare, incarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se afla la „capătul lumii”, aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, și Blajinii știu ca pentru toți creștinii a venit Pastele.

La țărani, mai exista obiceiul ca, în dimineața din duminica Pastelui, sa-și spele fata cu apa noua sau apa neînceputa, în care pun un ou rosu, având credință ca astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși ca un ou rosu. Dupa consumarea ouălor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun.

sursa: www.crestinortodox.ro

Distribuie