Etichetă: turism

Ouăle de Paște

1 Comment

Ouăle de Paște, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămâna a Postului Mare, numita și „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului și pana în aceasta zi, gospodinele sa nu strângă ouăle. Era credința ca ouăle alese în aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paști și ouăle ce urmau sa fie înroșite.

Chiar dacă ele erau strânse în aceasta zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paștelui, însa, niciodată în Vinerea Mare.

Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viata, precum puiul de găina ieșit din găoace.

Ouăle roșii sunt numite în Bucovina merișoare, iar cele cu ornamente sunt numite încondeiate, inchistrite sau împistrite.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iata câteva simboluri și semnificații utilizate:
– linia dreapta verticala = viata ;
– linia dreapta orizontala = moartea ;
– linia dubla dreapta = eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea ;
– linia ușor ondulata = apa, purificarea ;
– spirala = timpul, eternitatea ;
– dubla spirala = legătura dintre viata și moarte.

Folclorul conserva mai multe legende creștine care explica de ce se înroșesc ouăle de Paști. Una dintre ele relatează ca Maica Domnului, care venise sa-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu oua lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Hristos.

Ciocnitul ouălor se face după reguli precise: persoana mai în vârsta (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mana de partener, în timp ce rostește cunoscuta formula „Hristos a înviat”, la care se răspunde „Adevarat a înviat”.

In Bucovina, cojile ouălor de Paști, sunt aruncate în râu, pentru ca apa sa le poarte la „Blajini” (ființe imaginare, incarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se afla la „capătul lumii”, aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, și Blajinii știu ca pentru toți creștinii a venit Pastele.

La țărani, mai exista obiceiul ca, în dimineața din duminica Pastelui, sa-și spele fata cu apa noua sau apa neînceputa, în care pun un ou rosu, având credință ca astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși ca un ou rosu. Dupa consumarea ouălor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun.

sursa: www.crestinortodox.ro

Distribuie

Expoziţia etnografică

No Comments

Astăzi, fiind o zi minunata de „primăvara” și bineînțeles, profitând de concediul pe care il am în  aceasta săptămâna, am făcut o scurta vizita la expoziția etnografica din comuna noastră , cu telefonul din dotare Huawei P9 am făcut câteva poze, care sper sa va încânte privirea.

Expoziţia etnografică comunică direct cu biblioteca comunalǎ, împǎrţind, practic, acelaşi spaţiu. Expoziţia prezintǎ creaţia popularǎ din comunǎ, cu principalele ei domenii: țesături, cusǎturi şi produse ale altor meşteşuguri practicate, precum prelucrarea lemnului. Este reconstituit un colţ de interior tradiţional, căruia îi este specific patul acoperit cu lepedee de cânepǎ, bumbac, lânǎ şi feţele de pernă cu căpătâiul ales. O piesă nelipsită dintr-un astfel de interior este rǎzboiul de ţesut. Alǎturi de el sunt prezentate câteva unelte de industrie casnică textilă: sucale româneşti şi sǎseşti, vârtelniţǎ, meliţǎ, rǎşchitor, heheilǎ, chepteni de câlţi, furci de tors, etc.

Aceste piese sunt simple, neornamentate, realizate în gospodǎrie. Mobilierul din casǎ era şi el simplu, neornamentat, dar simplitatea lui era completatǎ de frumuseţea ţesǎturilor de pe pat şi masǎ, lucrate de cǎtre femeile din sat. Aceste piese erau împodobite cu tesǎturi lucrate în rǎzboiul de ţesut, iar decorul era realizat cu mare mǎiestrie, femeile dând dovadǎ de pricepere în îmbinarea culorilor.

Meşteşugul ţesutului s-a transmis din generaţie în generaţie, păstrându-se şi astăzi, iar aceasta este garanţia cǎ el nu va dispǎrea, chiar dacǎ existǎ în zilele noastre tehnici şi modele noi. Alǎturi de ştergare, blide, ulcioare, oalǎ pentru sarmale, tiglazǎu, mujer, opaiţ , plosca vornicului şi bâte pentru chemǎtori, acestea din urmǎ amintesc de obiceiul nunţii tradiţionale.

Un capitol important al creaţiei populare îl constituie portul popular, dovada acestui fapt stǎ în mulţimea pieselor de port care se pǎstreazǎ, fiind donate pentru înfiinţarea colecţiei cu mult drag. Aici au locuit şi saşi, astfel cǎ piesele expuse aparţin celor douǎ etnii. Astǎzi, costumele populare se îmbracǎ la evenimente deosebite şi serbǎri.

Galeria Foto o găsiți aici : Expoziţia etnografică

 

Distribuie

Tradiții și obiceiuri de Paște în Transilvania

No Comments

Paștele este cea mai importantă sărbătoarea creștină prin Învierea lui Iisus Hristos. De-alungul timpului însă iepurașul de paște, ouăle roșii și drobul au devenit representative pentru masa de paște a fiecărui roman.
Indiferent de zona in care alegi sa petreci sarbatoarea Pastelui, fie in satele trasilvanene, fie in Bucovina este un fapt recunosc ca pentru acesta sfanta sarbatoare este la rang inalt printre romani.

Sărbătoarea Paștelui își are obiceiurile și tradițiile specifice în funcție de zonele țării în care tradiția paștelui este respectată conform datinilor.

În ținutul transilvănean datorită confluențelor orientale și occidentale pe care le are această zonă de țară, Paștele a adoptat de-a lungul timpului tradiții specifice atât de la sași, de la maghiari, cât și de la romani.

Se spune că pregătindu-se de sărbătoarea Paștelui în Miercurea, Joia și în Vinerea Mare, femeile pregătesc pasca, mielul și ouăle, a căror încondeiere se distinge în Transilvania printr-o varietate mare de modele și culori.

Toate acestea reprezintă elementele purtătoare ale simbolului sacrificiului pascal și al Învierii.

În alte zone din Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curțile fetelor de măritat și le agață brazii la poartă.

La fetele frumoase din sat vin zeci de băieți care pun crenguțe la poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, tinerele știu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paște.

Ouăle roșii se ciocnesc la masa de Paști după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un comesean, în timp ce spune: “Hristos a Înviat !”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat!”

În dimineața primei zile de Paște în unele sate transilvănene toți membrii se spală pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu, un ban de argint și o crenguță cu busuioc.

Tot în această zi, în unele zone există credința că îți va merge bine dacă prima persoană care intra în casă va fi un bărbat.

De asemenea, se spune că există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.

Masa din prima zi de Paști este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. De pe masa de Paști nu pot lipsi: ouăle roșii, cașul de oaie, salata cu ceapă verde și ridichi, drobul și friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână și mai nou, cu ciocolată.

În a doua zi de Paște, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, oferă baieților de băut și câteva mici daruri. Se spune că acele fete vor avea noroc tot anul, iar bărbații care uită de acest obicei, vor fi urmăriți de ghinion.

sursa : www.dtr.ro

Distribuie

Vasile Aaron

2 Comments

Vasile Aaron (n. 1770, Glogoveț – d. 1822, Sibiu) a fost un jurist, traducător și poet român din Transilvania.

  A fost fiul parohului român unit (greco-catolic) Vasile Aaron din satul Glogoveț, de lângă Blaj. A urmat cursurile de teologie ale seminarului din Blaj și dreptul la Cluj. A fost cunoscător al limbilor română, germană, maghiară și latină.

  Datorită acestor studii, el va ajunge la Sibiu unde va lucra ca jurist şi avocat în administrația episcopiei transilvănene. Este colaborator ca notar al Companiei Grecești. A fost primul român cu drept de pledare în instanțele Universității Săsești.

  Este unul dintre importanţii exponenţi ai Iluminismului românesc. El prelucrează o serie de scrieri antice şi medievale, aceseta având un mare succes între români şi mai important având un rol educativ însemnat. El a tradus „Patima Domnului nostru Iisus Hristos” în 1805, „Piram şi Tisbe” din 1807 sau „Istoria lui Sofronim, „Anul cel mănos” în 1829 şi a Haritei cei frumoase” din 1821. A prelucrat „Metamorfozele” lui Ovidiu şi parţial „Eneida” şi a „Bucolicelor” lui Vergiliu. Este considerat unul dintre mentorii literari ai lui Anton Pann.

 Portretul este realizat de artistul blăjean Emil Comșa, pasionat de a reface chipuri după semnalmente păstrate în scris. Aici, după spusele dlui Ioan Solea, a refăcut portretul lui Vasile Aaron după descrierea din pașaport. (La vremea aceea, pașapoartele nu aveau și fotografie, normal… 🙂 )

Distribuie

Biserica Evanghelica la început de primăvara

No Comments

Biserica dedicată Sf. Spirit din Valea Lungă face parte din categoria bisericilor-sală în stil gotic înălţate în secolul al XIV-lea fără turn clopotniţă pe faţada de vest.

Legenda spune ca sub altarul bisericii  și pînă sub fostele birouri ale ” cooperaţiei de consum” există un tunel care probabil era folosit ca refugiu în cazul atacurilor turceşti. Acest tunel nu a fost cercetat niciodată fiind pe alocuri surpat. Au fost încercări ale cîtorva cetăţeni dar din lipsa aerului au renunţat.

Galeria Foto o găsiți aici : Biserica Evanghelica Primăvara

PS: Mulțumim Andrei Stanea pentru fotografii

 

Distribuie

Cele mai populare tradiţii de 8 Martie

1 Comment

Peste tot in lume este sărbătorita Ziua Internațională a Femeii, iar printre cele mai cunoscute tradiții de 8 martie in lume se afla obiceiul prin care bărbații își exprima prețuirea fata de femeile dragi din viata lor, prin dăruirea de cadouri. In Romania, femeile primesc, de regula, din partea bărbaților, flori de primăvara, cum sunt zambilele, narcisele, lăcrămioarele, lalelele sau ghioceii. 

Chiar daca aceste flori par a fi cele mai inspirate, femeile primesc si alte cadouri, precum produse cosmetice, bijuterii sau piese vestimentare, toate acestea pentru a li se demonstra ca sunt de iubite si apreciate.

Tradițiile de 8 martie in lume se concentrează pe evidențierea rolului important pe care il deține femeia in societate, in cinstea căreia exista peste tot in lume demonstrații si evenimente care sa susțină acest lucru. Cu toate acestea, exista anumite obiceiuri specifice fiecărei tari in parte. Asa se face ca in Italia sunt oferite frumoasele flori de culoare galbena, numite mimoze. Acestea nu sunt florile oferite de Ziua Femeii doar in Italia, ci si in Albania sau Rusia, alături de ciocolata.

Femeile din Portugalia respecta si ele tradițiile de 8 martie, astfel ele sărbătoresc aceasta zi prin petreceri si cine la care bărbații nu iau parte, fiind o zi pe care si-o rezerva doar pentru ele. In Polonia femeile își petrec ziua acordînd o importanta deosebita demonstrațiilor feministe de mare amploare, iar cele din Pakistan întîmpina multe dificultăți pentru a lua parte la aceasta zi de sărbătoare. Pentru a se putea bucura de frumusețea zilei de 8 martie ele sunt nevoite sa se opună interdicțiilor religioase ale tarii lor, conform cărora nu dețin aceasta libertate.

In întreaga lume, tradițiile de 8 martie amintesc de străduințele femeilor de-a lungul timpului, care au militat pentru a trai intr-o lume mai buna, in care femeile sunt tratate egal si sunt respectate

Sursa :  www.b365.ro

Distribuie

Silita, obiceiul de prinderea Postului Paştelui

No Comments

Începutul postului Paştelui, numit şi Lăsata Secului, este marcat în satele din Alba prin obiceiuri vechi de sute de ani, chiar din perioada precreştină, unele dintre acestea, cum sunt Fărşangul şi Hodaiţele, fiind practicate încă, dar cu influenţe moderne care au schimbat tradiţiile populare.

Potrivit acesteia, în judeţul Alba obiceiul a avut manifestări ample, fiind întâlnit în trecut în majoritatea satelor. Astfel, în ultima seară, înaintea începerii postului, în fiecare familie, oricât de săracă ar fi fost, se puneau pe masă plăcinte şi sarmale. Acest obicei este şi astăzi respectat în unele familii.

Ca şi înaintaşii lor, gospodinele de la sat spălau toate vasele cu leşie, ca să nu mai rămână urme de dulce pe ele. Mai demult, oalele în care s-a făcut mâncare de dulce erau spălate şi duse în pod şi se aduceau, în schimb, oale anume pentru mâncarea de post.

Ziua silitei coincide in fiecare an cu începutul Postului Pastelui. Istoria silitei se pierde însa departe în negura vremii, în timpul bunicilor și străbunicilor noștri. In aceasta zi, cei mai bucuroși sunt copiii, deoarece ei sunt eroii zilei, așteptînd cu nerăbdare după-amiaza, cînd, împreuna cu părintii lor, încep sa se adune in mijlocul satului pentru a-și roti silitele. Silita este, de fapt, o zdreanță bine îmbibata în motorina și strînsa cu sarma, ca un ghem, căreia i se da foc si care, mai apoi, se învîrte deasura capului.

 

https://www.youtube.com/watch?v=LDRPjWQab1Q

 

Sursa articol si foto: ocnamuresonline.ro

Distribuie

Crama Tăuni

No Comments

Salutare ,

Astăzi vreau să vă prezint Crama Tăuni

La Tăuni, comuna Valea Lungă, în mijlocul unei plantaţii de vii tinere, de peste 500 de hectare, pe un  platou mirific ce domină dealurile din jur, compania Jidvei a construit o nouă cramă, cu o capacitate de 6 milioane de litri de vin. Este o investiţie unicat în România şi în această parte a Europei, atît prin tancurile şi cisternele de depozitare a vinului, utilajele şi instalaţiile cu care este dotată, cît şi prin tehnologiile ce vor fi folosite.

Practic, această cramă  funcționează pe principiul vaselor comunicante, prin  folosirea energiei gravitaţionale şi în condiţii eco şi bio la cele mai înalte standarde. Noua cramă  cuprinde şi o serie de dotări şi amenajări în premieră pentru turismul viticol şi drumul vinului, ca şi pentru practicarea vino-terapiei, cunoscut fiind faptul că vinurile de Jidvei îţi toarnă putere în trup şi-ţi fură gîndurile, arătându-ţi drumul spre Rai.

Mai fotografii  găsiți aici : Galerie Foto Crama Tăuni

Distribuie

Glogoveţ – Cetatea Urieşilor

3 Comments

Salutare,

Am vrut sa va prezint o alta zona cu potențial turistic  care aparține comunei noastre și anume satul Glogoveţ ,

Glogoveț (în maghiară Kisgalgóc, alternativ Tótfalu, în trad. „Satul slovacilor”, în germană Tutendorf, alternativ Tuten, forme derivate din Tótfalu, în săsește Tutendref)

La recensămîntul din 2002 avea o populație de 201 locuitori.

În Evul Mediu au fost colonizate aici numeroase familii slovace, care de-a lungul timpului s-au asimilat.

Dar cred ca cel mai bine o face Dan Deva pe blogul sau , așa ca vă invit sa urmăriți articolul de mai jos :

https://demeseriecalator.wordpress.com/2015/09/23/glogovet-urmele-uriesilor-de-altadata/

Distribuie

Vine primăvara : acvila Arlie a plecat spre România

No Comments

Arlie, acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) monitorizată satelitar de ornitologii români, a plecat din Africa spre România, anunţă Societatea Ornitologică Română (SOR), potrivit căreia acesta este un semn că vremea de primăvară se va instala în România. 

Arlie a început migrația de primăvară pe data de 11 februarie 2017, între orele 8 și 10 dimineața. Spre deosebire de ultimii doi ani (2015 și 2016), Arlie a plecat spre România cu o întârziere de trei zile. În anii trecuți, Arlie plecase din cartierul de iernare la data de 8 februarie. Pentru al patrulea an consecutiv, acvila și-a petrecut iarna în Namibia și nu a schimbat locul de migrare.

Călătoria ei până la cuib va însemna un traseu de 12.500 de kilometri, ce va străbate 17 țări de pe trei continente. Pasărea va trece prin Angola, Zambia, Tanzania, Ruanda, Burundi, Uganda, Sudanul de Sud, Etiopia, Sudan, Egipt, Israel, Siria, Turcia și Bulgaria.

În primele trei zile ale călătoriei sale spre România, Arlie a parcurs în zbor circa 500 de kilometri în direcția nord-est. Acvila are de străbătut continentul african de la vest la est și apoi de la sud la nord.

Drumul acvilei din Africa până în România poate fi urmărit online la adresa http://pomarina.ro/pomarina/index.php .

traseu Arlie

Arlie este o femelă adultă de acvilă țipătoare mică și a cuibărit din 2013 în 2016 lângă localitatea Berivoi. Deranjată de lucrările forestiere de anul trecut, pasărea și-a schimbat cuibul.

În 2016, Arlie a ajuns în Româna pe 2 aprilie.

Arlie a fost capturată în 2013 de o echipă formată din specialiști de la Societatea Ornitologică Română, Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu și Grupul Milvus. A fost echipată cu un transmițător satelitar cu greutatea de 45 de grame și apoi eliberată pentru a fi monitorizată. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului LIFE „Conservarea acvilei țipătoare mici în România”.

Sursa : www.digi24.ro

Distribuie
Categories: Stiri Tags: Etichete: , , , ,