Etichetă: ilove

Ouăle de Paște

1 Comment

Ouăle de Paște, potrivit tradiției, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămâna a Postului Mare, numita și „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului și pana în aceasta zi, gospodinele sa nu strângă ouăle. Era credința ca ouăle alese în aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paști și ouăle ce urmau sa fie înroșite.

Chiar dacă ele erau strânse în aceasta zi, vopsitul lor avea loc în joia din săptămâna de dinaintea Paștelui, însa, niciodată în Vinerea Mare.

Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viata, precum puiul de găina ieșit din găoace.

Ouăle roșii sunt numite în Bucovina merișoare, iar cele cu ornamente sunt numite încondeiate, inchistrite sau împistrite.

Ornamentica ouălor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase. Iata câteva simboluri și semnificații utilizate:
– linia dreapta verticala = viata ;
– linia dreapta orizontala = moartea ;
– linia dubla dreapta = eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri = gândirea și cunoașterea ;
– linia ușor ondulata = apa, purificarea ;
– spirala = timpul, eternitatea ;
– dubla spirala = legătura dintre viata și moarte.

Folclorul conserva mai multe legende creștine care explica de ce se înroșesc ouăle de Paști. Una dintre ele relatează ca Maica Domnului, care venise sa-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu oua lângă cruce și acestea s-au înroșit de la sângele care picura din rănile lui Hristos.

Ciocnitul ouălor se face după reguli precise: persoana mai în vârsta (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mana de partener, în timp ce rostește cunoscuta formula „Hristos a înviat”, la care se răspunde „Adevarat a înviat”.

In Bucovina, cojile ouălor de Paști, sunt aruncate în râu, pentru ca apa sa le poarte la „Blajini” (ființe imaginare, incarnări ale copiilor morți nebotezați, al căror loc de viețuire se afla la „capătul lumii”, aproape de Apa Sambetei). In felul acesta, și Blajinii știu ca pentru toți creștinii a venit Pastele.

La țărani, mai exista obiceiul ca, în dimineața din duminica Pastelui, sa-și spele fata cu apa noua sau apa neînceputa, în care pun un ou rosu, având credință ca astfel vor fi tot anul frumoși și sănătoși ca un ou rosu. Dupa consumarea ouălor, cojile roșii sunt păstrate pentru a fi puse în brazde, la arat, crezându-se astfel ca pământul va da rod bun.

sursa: www.crestinortodox.ro

Distribuie

Festivalul Roman Apulum

1 Comment

Daci, romani, gladiatori și nimfe vor pune din nou anul acesta stăpânire pe vechiul oraș Apulum. Festivalul Roman Apulum dă startul evenimentelor de la Alba Iulia, iar anul acesta cei care vor să vadă live luptele taberelor o vor putea face în perioada  28 aprilie – 1 mai . Inima orașului, Cetatea Alba Carolina devine din nou centrul spectacolelor cu iz istoric, cu demonstrații militare, lupte și atelierele meșteșugărești.

Actualul oraș Alba Iulia se ridică peste ruinele anticului Apulum, cel mai mare oraș roman din provincia Dacia și totodată centrul politic, economic, militar și cultural al acesteia. Sute  de reenactori – soldați și civili romani, războinici daci, gladiatori, meșteșugari sau dansatoare vor fi prezenți și în acest an, în perioada 28 aprilie – 1 mai,  la unul din cele mai îndrăgite festivaluri din Alba Iulia.

 

Pe parcursul celor două zile vizitatorii vor putea trăi realitățile unei lumi demult apuse, una cu demonstrații militare romane, cu războaie între daci și romani, cu lupte de gladiatori organizate în cinstea lor, cu ateliere de lucru, cu jocuri și târguri de sclavi.

Festivalul a fost un real succes pe parcursul celor patru ani în care s-a desfășurat devenind un eveniment de suflet așteptat atât de albaiulieni cât și de turiștii care s-au obișnuit la sfârșitul lunii aprilie să îl dedice lecțiilor vii de istorie.

Mai jos aveți o galerie cu pozele care l-am făcut anul trecut , într-adevăr merita sa vizitați acest festival !

 

Galerie Foto : Poze Festival Ediția a IV-a

 

Distribuie

Tradiții și obiceiuri de Paște în Transilvania

No Comments

Paștele este cea mai importantă sărbătoarea creștină prin Învierea lui Iisus Hristos. De-alungul timpului însă iepurașul de paște, ouăle roșii și drobul au devenit representative pentru masa de paște a fiecărui roman.
Indiferent de zona in care alegi sa petreci sarbatoarea Pastelui, fie in satele trasilvanene, fie in Bucovina este un fapt recunosc ca pentru acesta sfanta sarbatoare este la rang inalt printre romani.

Sărbătoarea Paștelui își are obiceiurile și tradițiile specifice în funcție de zonele țării în care tradiția paștelui este respectată conform datinilor.

În ținutul transilvănean datorită confluențelor orientale și occidentale pe care le are această zonă de țară, Paștele a adoptat de-a lungul timpului tradiții specifice atât de la sași, de la maghiari, cât și de la romani.

Se spune că pregătindu-se de sărbătoarea Paștelui în Miercurea, Joia și în Vinerea Mare, femeile pregătesc pasca, mielul și ouăle, a căror încondeiere se distinge în Transilvania printr-o varietate mare de modele și culori.

Toate acestea reprezintă elementele purtătoare ale simbolului sacrificiului pascal și al Învierii.

În alte zone din Transilvania, în ziua de sâmbătă, băieții împodobesc brazii cu panglici colorate, iar la lăsarea întunericului, tinerii se strecoară în curțile fetelor de măritat și le agață brazii la poartă.

La fetele frumoase din sat vin zeci de băieți care pun crenguțe la poartă. Pentru că pândesc toată noaptea la ferestre, tinerele știu pe cine trebuie să răsplătească la stropit în prima sau a doua zi de Paște.

Ouăle roșii se ciocnesc la masa de Paști după un anumit ritual: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mână de un comesean, în timp ce spune: “Hristos a Înviat !”, la care se răspunde cu: „Adevărat a Înviat!”

În dimineața primei zile de Paște în unele sate transilvănene toți membrii se spală pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu, un ban de argint și o crenguță cu busuioc.

Tot în această zi, în unele zone există credința că îți va merge bine dacă prima persoană care intra în casă va fi un bărbat.

De asemenea, se spune că există obiceiul de a se purta haine noi în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.

Masa din prima zi de Paști este un prilej de reunire a familiei, decurgând după un adevărat ritual. De pe masa de Paști nu pot lipsi: ouăle roșii, cașul de oaie, salata cu ceapă verde și ridichi, drobul și friptura de miel, pasca umplută cu brânză sau smântână și mai nou, cu ciocolată.

În a doua zi de Paște, tinerele fete sunt stropite cu parfum de către feciorii îmbrăcați în haine tradiționale. Acestea, la rândul lor, oferă baieților de băut și câteva mici daruri. Se spune că acele fete vor avea noroc tot anul, iar bărbații care uită de acest obicei, vor fi urmăriți de ghinion.

sursa : www.dtr.ro

Distribuie

Vasile Aaron

2 Comments

Vasile Aaron (n. 1770, Glogoveț – d. 1822, Sibiu) a fost un jurist, traducător și poet român din Transilvania.

  A fost fiul parohului român unit (greco-catolic) Vasile Aaron din satul Glogoveț, de lângă Blaj. A urmat cursurile de teologie ale seminarului din Blaj și dreptul la Cluj. A fost cunoscător al limbilor română, germană, maghiară și latină.

  Datorită acestor studii, el va ajunge la Sibiu unde va lucra ca jurist şi avocat în administrația episcopiei transilvănene. Este colaborator ca notar al Companiei Grecești. A fost primul român cu drept de pledare în instanțele Universității Săsești.

  Este unul dintre importanţii exponenţi ai Iluminismului românesc. El prelucrează o serie de scrieri antice şi medievale, aceseta având un mare succes între români şi mai important având un rol educativ însemnat. El a tradus „Patima Domnului nostru Iisus Hristos” în 1805, „Piram şi Tisbe” din 1807 sau „Istoria lui Sofronim, „Anul cel mănos” în 1829 şi a Haritei cei frumoase” din 1821. A prelucrat „Metamorfozele” lui Ovidiu şi parţial „Eneida” şi a „Bucolicelor” lui Vergiliu. Este considerat unul dintre mentorii literari ai lui Anton Pann.

 Portretul este realizat de artistul blăjean Emil Comșa, pasionat de a reface chipuri după semnalmente păstrate în scris. Aici, după spusele dlui Ioan Solea, a refăcut portretul lui Vasile Aaron după descrierea din pașaport. (La vremea aceea, pașapoartele nu aveau și fotografie, normal… 🙂 )

Distribuie

Cele mai populare tradiţii de 8 Martie

1 Comment

Peste tot in lume este sărbătorita Ziua Internațională a Femeii, iar printre cele mai cunoscute tradiții de 8 martie in lume se afla obiceiul prin care bărbații își exprima prețuirea fata de femeile dragi din viata lor, prin dăruirea de cadouri. In Romania, femeile primesc, de regula, din partea bărbaților, flori de primăvara, cum sunt zambilele, narcisele, lăcrămioarele, lalelele sau ghioceii. 

Chiar daca aceste flori par a fi cele mai inspirate, femeile primesc si alte cadouri, precum produse cosmetice, bijuterii sau piese vestimentare, toate acestea pentru a li se demonstra ca sunt de iubite si apreciate.

Tradițiile de 8 martie in lume se concentrează pe evidențierea rolului important pe care il deține femeia in societate, in cinstea căreia exista peste tot in lume demonstrații si evenimente care sa susțină acest lucru. Cu toate acestea, exista anumite obiceiuri specifice fiecărei tari in parte. Asa se face ca in Italia sunt oferite frumoasele flori de culoare galbena, numite mimoze. Acestea nu sunt florile oferite de Ziua Femeii doar in Italia, ci si in Albania sau Rusia, alături de ciocolata.

Femeile din Portugalia respecta si ele tradițiile de 8 martie, astfel ele sărbătoresc aceasta zi prin petreceri si cine la care bărbații nu iau parte, fiind o zi pe care si-o rezerva doar pentru ele. In Polonia femeile își petrec ziua acordînd o importanta deosebita demonstrațiilor feministe de mare amploare, iar cele din Pakistan întîmpina multe dificultăți pentru a lua parte la aceasta zi de sărbătoare. Pentru a se putea bucura de frumusețea zilei de 8 martie ele sunt nevoite sa se opună interdicțiilor religioase ale tarii lor, conform cărora nu dețin aceasta libertate.

In întreaga lume, tradițiile de 8 martie amintesc de străduințele femeilor de-a lungul timpului, care au militat pentru a trai intr-o lume mai buna, in care femeile sunt tratate egal si sunt respectate

Sursa :  www.b365.ro

Distribuie

Cum ne alegem babele?

No Comments

     Din moși-strămoși se păstrează acest obicei de a alege o baba în prima dimineață de primăvara, adică 1 martie (din punct de vedere calendaristic). In timp ce se pune mărțișorul în piept, se alege și ziua care îți va arata cum iți va fi sufletul și norocul tot anul.
In funcție de babe ne putem ghici și caracterul. Dacă în ziua aleasa ca fiind baba vom avea parte de o zi cu soare atunci cu siguranța ca vom fi mai buni la suflet și mai înțelepți în acel an, iar dacă vom avea parte de nori și ploaie, nu ne vom număra printre cele mai îngăduitoare și generoase ființe, ci vom deveni niște nesuferiți.

     Cum ne alegem babele ?

     Dacă ziua de naștere are o cifra mai mare decît 9, atunci trebuie sa aduni cele doua cifre. De exemplu, dacă ești născut pe 23 a oricărei luni, baba ta va fi pe 5 martie. Iar dacă ești născut pe 29, atunci vei calcula asa: 9+2=11, apoi 1+1=2, adică baba ta este pe 2 martie.

      Nu contează atît de mult cum se aleg babele, ci cum va fi vremea în ziua respectiva.

Distribuie
Categories: Stiri Tags: Etichete: , , , , ,

Silita, obiceiul de prinderea Postului Paştelui

No Comments

Începutul postului Paştelui, numit şi Lăsata Secului, este marcat în satele din Alba prin obiceiuri vechi de sute de ani, chiar din perioada precreştină, unele dintre acestea, cum sunt Fărşangul şi Hodaiţele, fiind practicate încă, dar cu influenţe moderne care au schimbat tradiţiile populare.

Potrivit acesteia, în judeţul Alba obiceiul a avut manifestări ample, fiind întâlnit în trecut în majoritatea satelor. Astfel, în ultima seară, înaintea începerii postului, în fiecare familie, oricât de săracă ar fi fost, se puneau pe masă plăcinte şi sarmale. Acest obicei este şi astăzi respectat în unele familii.

Ca şi înaintaşii lor, gospodinele de la sat spălau toate vasele cu leşie, ca să nu mai rămână urme de dulce pe ele. Mai demult, oalele în care s-a făcut mâncare de dulce erau spălate şi duse în pod şi se aduceau, în schimb, oale anume pentru mâncarea de post.

Ziua silitei coincide in fiecare an cu începutul Postului Pastelui. Istoria silitei se pierde însa departe în negura vremii, în timpul bunicilor și străbunicilor noștri. In aceasta zi, cei mai bucuroși sunt copiii, deoarece ei sunt eroii zilei, așteptînd cu nerăbdare după-amiaza, cînd, împreuna cu părintii lor, încep sa se adune in mijlocul satului pentru a-și roti silitele. Silita este, de fapt, o zdreanță bine îmbibata în motorina și strînsa cu sarma, ca un ghem, căreia i se da foc si care, mai apoi, se învîrte deasura capului.

 

https://www.youtube.com/watch?v=LDRPjWQab1Q

 

Sursa articol si foto: ocnamuresonline.ro

Distribuie

Crama Tăuni

No Comments

Salutare ,

Astăzi vreau să vă prezint Crama Tăuni

La Tăuni, comuna Valea Lungă, în mijlocul unei plantaţii de vii tinere, de peste 500 de hectare, pe un  platou mirific ce domină dealurile din jur, compania Jidvei a construit o nouă cramă, cu o capacitate de 6 milioane de litri de vin. Este o investiţie unicat în România şi în această parte a Europei, atît prin tancurile şi cisternele de depozitare a vinului, utilajele şi instalaţiile cu care este dotată, cît şi prin tehnologiile ce vor fi folosite.

Practic, această cramă  funcționează pe principiul vaselor comunicante, prin  folosirea energiei gravitaţionale şi în condiţii eco şi bio la cele mai înalte standarde. Noua cramă  cuprinde şi o serie de dotări şi amenajări în premieră pentru turismul viticol şi drumul vinului, ca şi pentru practicarea vino-terapiei, cunoscut fiind faptul că vinurile de Jidvei îţi toarnă putere în trup şi-ţi fură gîndurile, arătându-ţi drumul spre Rai.

Mai fotografii  găsiți aici : Galerie Foto Crama Tăuni

Distribuie

Tauni

No Comments

Tăuni (în maghiară Hosszúpatak, în germană Brenzendorf, Prenzendorf) este un sat care aparține de  comuna Valea Lungă  .

Prima atestare documentara o avem din anul 1461 .

Astăzi, satul este cunoscut prin Mănăstirea Acoperămîntul  Maicii Domnului și prin Crama Tăuni. Crama se afla în mijlocul unei plantaţii de vii tinere, de peste 500 de hectare, pe un  platou mirific ce domină dealurile din jur, fiind înființata de compania Jidvei si avand o capacitate de 6 milioane de litri de vin. Este o investiţie unicat în România şi în această parte a Europei, atît prin tancurile şi cisternele de depozitare a vinului, utilajele şi instalaţiile cu care este dotată, cit şi prin tehnologiile ce vor fi folosite.

Galerie Foto : Tauni, Alba, Romania

 

Distribuie

Kronenfestul (Det Kryinemachen pe săsește), sărbătoarea cununii

No Comments

Este una dintre cele mai importante sărbători ale sași din Transilvania. Ultima petrecere mare înainte de începerea recoltelor, Kronenfestul se sărbătorește în 29 iunie, de Sfinții Petru și Pavel (Pyitrempaulsdach) sau în duminica apropiată de această dată.

Sărbătoarea era precedată de multe pregătiri în comunitate. Mai întâi, băieții tineri, din Bruderschaft, aduceau din pădure cel mai înalt și mai frumos trunchi. În ziua sărbătorii, acesta va fi centrul, un axis mundi în jurul căruia se va strânge întreaga suflare a localității. Tot cu o zi înainte, fetele din Schwesterschaft adunau de pe câmp coșuri de flori multicolore, din care împleteau, cu creguțe de brad și stejar, trei coroane mari montate pe un schelet de trei cercuri de lemn. Era o atmosferă frumoasă și veselă, fetele cântau cântece și așteptau cu toții marea sărbătoare ce va urma.

Fetele mai pregăteau un buchet deosebit, din cele mai frumoase flori, care urma să fie așezat în vârful trunchiului. Uneori aici se puneau numai flori de grădină. Fetițele de școală, împreună cu mamele lor, împleteau cununițe mai mici, care se prindeau de coroanele mari. Toate aceste aranjamente se pregăteau de obicei la Casa parohială. Mamele coceau și lichii, scoverzi și cozonaci pentru ziua următoare.

În dimineața de Kronenfest, toată lumea lua parte la slujbă. După terminarea ei, tinerii se grăbeau spre casă, unde schimbau portul de biserică cu cel de dans. Portul de dans este mai ușor, în plus, nu se cădea să danseze în hainele de biserică. Reuniți apoi în sat, reprezentanții tinerilor, Aultkniecht și Aultmoid, aveau onoarea de a duce coroanele în fruntea alaiului, până la locul petrecerii. Ceilalți tineri confirmați (în ultimii ani, li s-a permis și celor mai mici să participe) îi urmau la paradă prin sat, însoțiți de fanfară.

Ajunși la locul sărbătorii, tinerii fixau pe trunchi cele trei coroane, buchetul frumos se așeza în vârf și dedesubt se agăța un coș cu bomboane, fructe și o sticlă de vin sau de țuică. Apoi se înălța trunchiul, iar conducătorul Bruderschaftului, cel mai vrednic fecior din sat, se cățăra pe trunchi, până în vârf, unde rostea o cuvântare tradițională. De acolo arunca bomboane copiilor și aducea coșul cu băutură și celelalte bunătăți celor prezenți.

Restul comunității, părinții și bunicii, stăteau pe bănci, într-un cerc, pe marginea locului de adunare. Se cântau mai multe cântece, dintre care și Trezit la viață nouă (Erwacht zum neuen Leben), și alte cântări în care se lăuda natura și roadele bogate. După acest ritual, începea jocul, până pe înserat. Se dansau dansurile tradiționale pentru sărbătorile săsești, polcă și vals.

Seara, înainte de a veni vitele, se desfăcea cununa, florile se împărțeau fetelor, iar tinerii continuau de obicei petrecerea până în zori.

Kronenfestul este una dintre cele mai însemnate ceremonii săsești de peste an, așa că s-a ținut cu sfințenie până în anii ’90, la exodul sașilor spre vest. Există însă multe comunități în care obiceiul s-a păstrat – de exemplu la Axente Sever/Frauendorf – fie de puținii sași rămași sau de cei care vin ocazional, fie chiar de românii care au preluat și țin să continue obiceiul. În Germania, sașii organizează cu sfințenie Kronenfestul prin asociațiile locale din orașele în care s-au stabilit.

Sursa : https://povestisasesti.com/2013/06/26/kronenfest-sarbatoarea-cununii-la-sasi/

Mai multe fotografii găsiți : http://www.langenthaler.de

 

 

 

Distribuie