Lună: februarie 2017

Silita, obiceiul de prinderea Postului Paştelui

No Comments

Începutul postului Paştelui, numit şi Lăsata Secului, este marcat în satele din Alba prin obiceiuri vechi de sute de ani, chiar din perioada precreştină, unele dintre acestea, cum sunt Fărşangul şi Hodaiţele, fiind practicate încă, dar cu influenţe moderne care au schimbat tradiţiile populare.

Potrivit acesteia, în judeţul Alba obiceiul a avut manifestări ample, fiind întâlnit în trecut în majoritatea satelor. Astfel, în ultima seară, înaintea începerii postului, în fiecare familie, oricât de săracă ar fi fost, se puneau pe masă plăcinte şi sarmale. Acest obicei este şi astăzi respectat în unele familii.

Ca şi înaintaşii lor, gospodinele de la sat spălau toate vasele cu leşie, ca să nu mai rămână urme de dulce pe ele. Mai demult, oalele în care s-a făcut mâncare de dulce erau spălate şi duse în pod şi se aduceau, în schimb, oale anume pentru mâncarea de post.

Ziua silitei coincide in fiecare an cu începutul Postului Pastelui. Istoria silitei se pierde însa departe în negura vremii, în timpul bunicilor și străbunicilor noștri. In aceasta zi, cei mai bucuroși sunt copiii, deoarece ei sunt eroii zilei, așteptînd cu nerăbdare după-amiaza, cînd, împreuna cu părintii lor, încep sa se adune in mijlocul satului pentru a-și roti silitele. Silita este, de fapt, o zdreanță bine îmbibata în motorina și strînsa cu sarma, ca un ghem, căreia i se da foc si care, mai apoi, se învîrte deasura capului.

 

https://www.youtube.com/watch?v=LDRPjWQab1Q

 

Sursa articol si foto: ocnamuresonline.ro

Distribuie

Crama Tăuni

No Comments

Salutare ,

Astăzi vreau să vă prezint Crama Tăuni

La Tăuni, comuna Valea Lungă, în mijlocul unei plantaţii de vii tinere, de peste 500 de hectare, pe un  platou mirific ce domină dealurile din jur, compania Jidvei a construit o nouă cramă, cu o capacitate de 6 milioane de litri de vin. Este o investiţie unicat în România şi în această parte a Europei, atît prin tancurile şi cisternele de depozitare a vinului, utilajele şi instalaţiile cu care este dotată, cît şi prin tehnologiile ce vor fi folosite.

Practic, această cramă  funcționează pe principiul vaselor comunicante, prin  folosirea energiei gravitaţionale şi în condiţii eco şi bio la cele mai înalte standarde. Noua cramă  cuprinde şi o serie de dotări şi amenajări în premieră pentru turismul viticol şi drumul vinului, ca şi pentru practicarea vino-terapiei, cunoscut fiind faptul că vinurile de Jidvei îţi toarnă putere în trup şi-ţi fură gîndurile, arătându-ţi drumul spre Rai.

Mai fotografii  găsiți aici : Galerie Foto Crama Tăuni

Distribuie

Glogoveţ – Cetatea Urieşilor

3 Comments

Salutare,

Am vrut sa va prezint o alta zona cu potențial turistic  care aparține comunei noastre și anume satul Glogoveţ ,

Glogoveț (în maghiară Kisgalgóc, alternativ Tótfalu, în trad. „Satul slovacilor”, în germană Tutendorf, alternativ Tuten, forme derivate din Tótfalu, în săsește Tutendref)

La recensămîntul din 2002 avea o populație de 201 locuitori.

În Evul Mediu au fost colonizate aici numeroase familii slovace, care de-a lungul timpului s-au asimilat.

Dar cred ca cel mai bine o face Dan Deva pe blogul sau , așa ca vă invit sa urmăriți articolul de mai jos :

https://demeseriecalator.wordpress.com/2015/09/23/glogovet-urmele-uriesilor-de-altadata/

Distribuie

Vine primăvara : acvila Arlie a plecat spre România

No Comments

Arlie, acvila țipătoare mică (Aquila pomarina) monitorizată satelitar de ornitologii români, a plecat din Africa spre România, anunţă Societatea Ornitologică Română (SOR), potrivit căreia acesta este un semn că vremea de primăvară se va instala în România. 

Arlie a început migrația de primăvară pe data de 11 februarie 2017, între orele 8 și 10 dimineața. Spre deosebire de ultimii doi ani (2015 și 2016), Arlie a plecat spre România cu o întârziere de trei zile. În anii trecuți, Arlie plecase din cartierul de iernare la data de 8 februarie. Pentru al patrulea an consecutiv, acvila și-a petrecut iarna în Namibia și nu a schimbat locul de migrare.

Călătoria ei până la cuib va însemna un traseu de 12.500 de kilometri, ce va străbate 17 țări de pe trei continente. Pasărea va trece prin Angola, Zambia, Tanzania, Ruanda, Burundi, Uganda, Sudanul de Sud, Etiopia, Sudan, Egipt, Israel, Siria, Turcia și Bulgaria.

În primele trei zile ale călătoriei sale spre România, Arlie a parcurs în zbor circa 500 de kilometri în direcția nord-est. Acvila are de străbătut continentul african de la vest la est și apoi de la sud la nord.

Drumul acvilei din Africa până în România poate fi urmărit online la adresa http://pomarina.ro/pomarina/index.php .

traseu Arlie

Arlie este o femelă adultă de acvilă țipătoare mică și a cuibărit din 2013 în 2016 lângă localitatea Berivoi. Deranjată de lucrările forestiere de anul trecut, pasărea și-a schimbat cuibul.

În 2016, Arlie a ajuns în Româna pe 2 aprilie.

Arlie a fost capturată în 2013 de o echipă formată din specialiști de la Societatea Ornitologică Română, Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu și Grupul Milvus. A fost echipată cu un transmițător satelitar cu greutatea de 45 de grame și apoi eliberată pentru a fi monitorizată. Acțiunea se desfășoară în cadrul proiectului LIFE „Conservarea acvilei țipătoare mici în România”.

Sursa : www.digi24.ro

Distribuie
Categories: Stiri Tags: Etichete: , , , ,

Vasile Aftenie (1899-1950)

No Comments

Episcopul Vasile Aftenie s-a născut la 14 iunie 1899, în satul Lodroman, din părinţii Petru şi Agafia.

În 1919 s-a înscris la Teologie, fiind trimis mai apoi la Roma, la Colegiul Grec „Sf. Atanasie”. În 1925 a obţinut doctoratul în Filosofie şi Teologie, după care a revenit în ţară. La 1 ianuarie 1926 a fost hirotonit preot de către Mitropolitul Vasile Suciu. După o lună a fost numit profesor la Academia de Teologie din Blaj. A fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopal din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj.

În aprilie 1940 a fost numit Episcop titular de Ulpiana, auxiliar al Mitropolitului Alexandru Nicolescu. Consacrarea a avut loc pe 5 iunie 1940 în Catedrala din Blaj. S-a întors la Bucureşti ca Episcop Vicar.

După diferite încercări eşuate ale comuniştilor de a-l compromite, a fost arestat la 28 octombrie 1948. A fost dus, împreună cu ceilalţi cinci Episcopi greco-catolici, la Dragoslavele şi apoi la Mănăstirea ortodoxă Căldăruşani, transformată în lagăr. A refuzat scaunul de Mitropolit oferit de ortodocşi în schimbul trădării credinţei. În mai 1949 a fost transferat şi izolat la Ministerul de Interne. Acolo a fost supus unor torturi oribile, care reclamau o rezistenţă supraomenească.

Mutilat de bătăi, a fost depus la închisoarea Văcăreşti, unde la 10 mai 1950 a încetat din viaţă. A fost înhumat la cimitirul Belu catolic cu serviciul religios celebrat de un preot romano-catolic.

sursa : http://www.bru.ro

Distribuie