Lună: ianuarie 2017

Tauni

No Comments

Tăuni (în maghiară Hosszúpatak, în germană Brenzendorf, Prenzendorf) este un sat care aparține de  comuna Valea Lungă  .

Prima atestare documentara o avem din anul 1461 .

Astăzi, satul este cunoscut prin Mănăstirea Acoperămîntul  Maicii Domnului și prin Crama Tăuni. Crama se afla în mijlocul unei plantaţii de vii tinere, de peste 500 de hectare, pe un  platou mirific ce domină dealurile din jur, fiind înființata de compania Jidvei si avand o capacitate de 6 milioane de litri de vin. Este o investiţie unicat în România şi în această parte a Europei, atît prin tancurile şi cisternele de depozitare a vinului, utilajele şi instalaţiile cu care este dotată, cit şi prin tehnologiile ce vor fi folosite.

Galerie Foto : Tauni, Alba, Romania

 

Distribuie

Mănăstirea ACOPERAMÂNTUL MAICII DOMNULUI – TĂUNI

No Comments

Mănăstirea Tăuni a fost înființata în anul 1996. In 1999 s-a început construcția corpului de chilii, în care sunt incluse stăreția, casa duhovnicului, apartamentul de protocol, sala de conferințe, biblioteca și trapeza. Arhitectura bisericii Mănăstirii Tăuni,  reunește elemente specifice celor 3 provincii romanești.

Biserica este o construcţie masivă, din zid de cărămidă, pe fundaţie de piatră. În exterior are formă dreptunghiulară, dar în interior, prin adîncirea absidelor se formează o cruce. Din punct de vedere arhitectural are stilul moldovenesc asemănător bisericii Luca Arbore (Suceava – monument istoric) şi al mănăstirii Humor, cu elemente de stil brîncovenesc, precum ancadramentele de piatră ale ferestrelor, uşilor şi coloanelor ce susţin pridvorul deschis. Are şi ceva original în plus, nişele construite în pridvorul deschis la dreapta şi stînga intrării din mijloc. În aceste nişe se vor aprinde lumînările pentru vii şi morţi.

.

 

Biserica este compartimentată în altar, naos, gropniţă, pronaos şi pridvor deschis. Altarul este luminat de o fereastră la est şi cîte una în partea sudică şi nordică. Catapeteasma este din stejar. Naosul este delimitat de gropniţă prin stîlpi laterali cuprinşi în zid. Aceştia susţin arcada, care la rîndul ei susţine bolta. Gropniţa şi pronaosul sunt luminate de cite o fereastră, aşezată în partea sudică şi nordică. Toate ferestrele sunt din lemn de stejar, au formă dreptunghiulară şi sunt înalte. Intrarea din pridvor în pronaos se face prin partea de vest, pe o uşă de stejar în două canaturi, sculptată în interior şi exterior. Pridvorul deschis este susţinut de patru coloane în faţă, cu capitelii ornamentate sculptural şi două coloane în spate, cuprinse în zidul pronaosului. Intrarea de afară în pridvor se face prin trei locuri, fiecare intrare avînd scări de piatră din câte cinci trepte. Pardoseala în biserică este din plăci de piatră, finisată asemănător marmurei. Sfînta masă şi masa proscomidiei sunt făcute din aceeaşi piatră.

Galerie Foto o găsiți  aici : Valea Lunga, Alba, Romania / Flickr

 

Distribuie

Kronenfestul (Det Kryinemachen pe săsește), sărbătoarea cununii

No Comments

Este una dintre cele mai importante sărbători ale sași din Transilvania. Ultima petrecere mare înainte de începerea recoltelor, Kronenfestul se sărbătorește în 29 iunie, de Sfinții Petru și Pavel (Pyitrempaulsdach) sau în duminica apropiată de această dată.

Sărbătoarea era precedată de multe pregătiri în comunitate. Mai întâi, băieții tineri, din Bruderschaft, aduceau din pădure cel mai înalt și mai frumos trunchi. În ziua sărbătorii, acesta va fi centrul, un axis mundi în jurul căruia se va strânge întreaga suflare a localității. Tot cu o zi înainte, fetele din Schwesterschaft adunau de pe câmp coșuri de flori multicolore, din care împleteau, cu creguțe de brad și stejar, trei coroane mari montate pe un schelet de trei cercuri de lemn. Era o atmosferă frumoasă și veselă, fetele cântau cântece și așteptau cu toții marea sărbătoare ce va urma.

Fetele mai pregăteau un buchet deosebit, din cele mai frumoase flori, care urma să fie așezat în vârful trunchiului. Uneori aici se puneau numai flori de grădină. Fetițele de școală, împreună cu mamele lor, împleteau cununițe mai mici, care se prindeau de coroanele mari. Toate aceste aranjamente se pregăteau de obicei la Casa parohială. Mamele coceau și lichii, scoverzi și cozonaci pentru ziua următoare.

În dimineața de Kronenfest, toată lumea lua parte la slujbă. După terminarea ei, tinerii se grăbeau spre casă, unde schimbau portul de biserică cu cel de dans. Portul de dans este mai ușor, în plus, nu se cădea să danseze în hainele de biserică. Reuniți apoi în sat, reprezentanții tinerilor, Aultkniecht și Aultmoid, aveau onoarea de a duce coroanele în fruntea alaiului, până la locul petrecerii. Ceilalți tineri confirmați (în ultimii ani, li s-a permis și celor mai mici să participe) îi urmau la paradă prin sat, însoțiți de fanfară.

Ajunși la locul sărbătorii, tinerii fixau pe trunchi cele trei coroane, buchetul frumos se așeza în vârf și dedesubt se agăța un coș cu bomboane, fructe și o sticlă de vin sau de țuică. Apoi se înălța trunchiul, iar conducătorul Bruderschaftului, cel mai vrednic fecior din sat, se cățăra pe trunchi, până în vârf, unde rostea o cuvântare tradițională. De acolo arunca bomboane copiilor și aducea coșul cu băutură și celelalte bunătăți celor prezenți.

Restul comunității, părinții și bunicii, stăteau pe bănci, într-un cerc, pe marginea locului de adunare. Se cântau mai multe cântece, dintre care și Trezit la viață nouă (Erwacht zum neuen Leben), și alte cântări în care se lăuda natura și roadele bogate. După acest ritual, începea jocul, până pe înserat. Se dansau dansurile tradiționale pentru sărbătorile săsești, polcă și vals.

Seara, înainte de a veni vitele, se desfăcea cununa, florile se împărțeau fetelor, iar tinerii continuau de obicei petrecerea până în zori.

Kronenfestul este una dintre cele mai însemnate ceremonii săsești de peste an, așa că s-a ținut cu sfințenie până în anii ’90, la exodul sașilor spre vest. Există însă multe comunități în care obiceiul s-a păstrat – de exemplu la Axente Sever/Frauendorf – fie de puținii sași rămași sau de cei care vin ocazional, fie chiar de românii care au preluat și țin să continue obiceiul. În Germania, sașii organizează cu sfințenie Kronenfestul prin asociațiile locale din orașele în care s-au stabilit.

Sursa : https://povestisasesti.com/2013/06/26/kronenfest-sarbatoarea-cununii-la-sasi/

Mai multe fotografii găsiți : http://www.langenthaler.de

 

 

 

Distribuie

Friedrich Muller (1884-1969)

No Comments

S-a născut în 1884 în Valea Lungă . Este fiul episcopului evanghelic Friedrich Muller. A studiat la Sibiu şi apoi la Leipzig, Cluj, Viena şi Berlin, specializându-se în istorie, filosofie şi teologie.

În Transilvania va fi profesor, pe rând, la Braşov şi la Sighişoara. Între 1922 şi 1921 va fi directorul şcolii din Sighişoara.

Revine la Sibiu, unde va fi numit profesor la Colegiul Brukenthal şi preot paroh al oraşului. Paşii săi următori au fost numirea în funcţia de episcop vicar şi apoi în cea de episcop al României al Bisericii Evanghelice în 1945, funcţie ce o va deţine până la moartea sa.

S-a opus permanent imixtiunii politicului şi aici ne referim la imixtiunea nazistă şi mai apoi la cea comunistă. El nu a acceptat ca şcolile germane să devină administrate de reprezentanţii hitlerismului între etnicii saşi.

A condus o muncă exemplară în reorganizarea vieţii germanilor din România, după deportările masive operate de comunişti. Va reînfiinţa orfelinate, azile de bătrâni, etc…

A scris o serie de lucrări de istorie, foarte importante rămânând studiile sale legate de istoria saşilor. A scris primele manuale de istorie a României în limba germană. Între 1933 şi 1941 va conduce Societatea Transilvăneană pentru Geografie.

A murit în 1969 la Sibiu, unde este şi înmormântat.

sursa :http://www.razvanpop.ro/2010/08/15/friedrich-muller-lagngenthal-10-mari-sibieni/

Distribuie

Făget

No Comments

Astăzi vă prezentăm satul Făget care face parte din Comuna Valea Lungă .

Satul Făget,  în trecut, avea denumirea pe harta iosefină de Oláh Bükkö, în traducere însemnând  „Satul românilor din pădurea de fag”, de unde cel mai probabil  provine numele actual al satului. Prima atestare documentara o avem din anul 1296 , la recensământul din 2002 avea o populație de 58 de locuitori . Printre personalitățile care s-au născut în acest sat amintim pe  Nicolae Comsa si Ioan Bianu .

Astăzi, satul este înconjurat de plantații de viță de vie aparținând podgoriei Jidvei ,tot aici găsiți și o superbă biserică veche . Mai jos am atașat un link cu câteva fotografii pe care le-am surprins în Făget.

Fotografii Făget : https://www.facebook.com/pg/valealunga/photos/?tab=album&album_id=384252891599677

Distribuie

Nicolae Comsa (1905-1946)

No Comments

S-a născut, într-o familie de ţărani, la 20 decembrie 1905, în satul Făget, comuna Valea Lungă, jud. Alba. Urmează, în satul natal, cursurile primare şi gimnaziale, iar cele liceale în Blaj, la Liceul „ Sf. Vasile cel Mare” luându-şi bacalaureatul în 1925, fiind în aceeaşi promoţie cu Episcopii Ioan Suciu şi Tit Liviu Chinezu. Din toamna anului 1925 devine student al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii „Ferdinand I” din Cluj, la specialităţile Limba română şi Limba latină. Revenind la Blaj, în 1928, după terminarea facultăţii, este numit profesor de limba română la Liceul „Sf. Vasile cel Mare”. Pentru a deveni preot se înscrie în 1929 la Academia de Teologie din Blaj. A fost hirotonit preot în 2 iunie 1932 de către Episcopul Valeriu Traian Frenţiu. În perioada 1942-1946 a fost director al Bibliotecii Centrale Arhidiecezane. În această funcţie, depunând o intensă activitate, a inventariat şi catalogat fondul de carte al Bibliotecii. S-a dedicat şi activităţii literare scriind piese de teatru, cărţi şi articole. A fost membru în diferite colegii redacţionale la mai multe reviste din perioada interbelică şi colaborator la diferite publicaţii din ţară. Cele mai reprezentative lucrări ale sale sunt: Dascălii Blajului (1940), Episcopul Ion Inochentie Micu ( 1943), Corespondenţa între Ion Micu Moldovan şi Ion Bianu ( 1943) şi Manuscrisele româneşti din Biblioteca Centrală din Blaj ( 1944). A murit în ziua de 18 noiembrie 1946 într-o clinică din Cluj, fiind înmormântat la Blaj. Pe placa mormântului, în mod simbolic, se află o carte deschisă având următoarea inscripţie:
„Dascăl în clasă,
Dascăl acasă
Dascăl în labirintul rafturilor
Viaţa profesorului nostru
Nicolae Comşa
A fost o continuă dăruire de sine,
fără zgomot, fără emfază”.

sursa:http://www.e-communio.ro/stire227-istoricul-cladirii-curiei-arhiepiscopiei-majore-blaj

Distribuie

Siesta de dupa-amiaza

No Comments

Ieri am reușit sa fac câteva poze la ratele care se găsesc pe râul Târnava Mare, râu care străbate localitatea noastră , iată și o scurta descriere a specie pe care am fotografiat-o este vorba de :

Rața mare (Anas platyrhynchos)

Lungimea corpului 50-60 cm

Rață înotătoare (de suprafață) cu cea mai mare talie de la noi. Foarte comună și omniprezentă, apărând în orice habitat umed dar uneori chiar şi departe de apă.

Masculul are capul verde cu un colier alb în jurul gâtului. Pieptul este alb, corpul predominant gri cu o bandă mai întunecată pe părțile laterale. Penele cozii sunt încovoiate în sus. Femelele sunt gălbui-maronii. Ambele sexe au oglinda aripii albăstruie, cu tente violacee. Frecvent întâlnită, atât ca specie cuibăritoare, cât și în pasaj sau iernare.

Mai multe poze gasiti in galeria de mai jos :

https://www.flickr.com/photos/53476433@N04/albums/72157679303583686

Distribuie
Categories: Stiri

Scopul Site-ului ValeaLunga.Com

No Comments

 Scopul Site-ului  ValeaLunga.Com
este de a promova comuna Valea Lunga ca valoare culturală, istorică, economică şi de a asigura legătura indispensabilă a comunei cu turiștii, realizând informarea cât mai obiectivă şi completă a acestora, precum şi activitatea de promovare a comunei Valea Lunga ca destinație turistică prin toate mediile disponibile.

Acest proiect  început în anul 2008 din dragoste pentru Valea Lunga, prin crearea pagini de Facebook Read More…

Distribuie
Categories: Stiri Tags: Etichete: , ,

Ioan Bianu

No Comments

Ioan C. Bianu (n. 8 septembrie 1856, Făget, comitatul Târnava Mică – d. 13 februarie 1935, București) a fost un filolog și bibliograf român, membru titular și președinte al Academiei Române.

Ioan Bianu a absolvit Facultatea de Litere din București, după care, în 1888, cu sprijinul oferit de Alexandru Odobescu și Bogdan Petriceicu Hasdeu, și-a continuat studiile la Milano, Madrid și Paris. A fost profesor de limba și literatura română la Liceul „Sfântul Sava” și șeful primei Catedre de Istoria Literaturii Române, la Facultatea de Litere și Filosofie din București. În 1884 a devenit directorul Bibliotecii Academiei, instituție pe care a condus-o pînă la sfîrșitul vieții cu un devotament devenit legendar.A organizat biblioteca Academiei, înzestrând-o cu un număr mare de manuscrise, cărți și periodice. Pentru a se documenta a făcut o serie de călătorii în Rusia, Marea Britanie, Germania etc., unde a vizitat numeroase biblioteci și s-a interesat de modul lor de organizare și funcționare.

Activitatea deosebită i-a adus alegerea ca membru corespondent al Academiei Române în 1887 și ca membru titular în 1902. În 1927 Ion Bianu a devenit secretar general al acestei instituții pentru ca în 1929 să numit președintele ei, iar între 1932 și 1935 vicepreședinte.

Sub conducerea sa s-au alcătuit mari lucrări de bibliografie, între care primele trei volume din Bibliografia românească veche, 1508 – 1830 (1903 – 1936) și Catalogul manuscriptelor românești (3 vol., 1907 – 1931). A editat numeroase texte vechi. Este unul dintre autorii principali ai reformei ortografice din 1904 a Academiei, reformă care a reprezentat un pas important în introducerea principiului fonetic în scrierea limbii române. Sub îndrumarea lui Ion Bianu s-a organizat primul Congres Național al Bibliotecarilor (București, 1924) și prima Asociație a Bibliotecarilor din România (la 15 sepembrie 1924), al cărui președinte a devenit.

Ca principal reprezentant al filologiei românești, Ion Bianu s-a preocupat de reforma ortografiei limbii române, contribuind la ortografia aprobată de Academia Română în 1904. A elaborat numeroase studii despre literatura veche, a promovat cercetarea folclorului inițiind prima serie românească de publicații folclorice și etnografice.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Bianu

Distribuie
Categories: Personalitati

Biserica evanghelică

No Comments

Biserica Evanghelica, (monument istoric, grupa B). Biserica dedicată Sf. Spirit din Valea Lungă face parte din categoria bisericilor-sală în stil gotic înălţate în secolul al XIV-lea fără turn clopotniţă pe faţada de vest. Anii 1681-1721 inscripţionaţi pe arcul de triumf, respectiv pe zidurile navei fac referire la unele lucrări de reparaţii, pentru ca în anul 1725 nava bisericii să fie înzestrată cu un tavan de lemn, casetat şi pictat cu motive vegetal florale. Aflată în stare de ruină, vechea incintă de apărare a bisericii mai păstrează doar urmele zidurilor prevăzute cu metereze, turnuri interioare şi o poartă de acces cu galeria de lemn


Distribuie
Categories: Obiective turistice